Dec 13, 2014

Poeme lunii pline: Luna plină


Clipeşte, aud croncănituri de chipsuri
Mă întreb unde e, unde poate întârzia…
E un joc al umbrelor,
Suntem prudenţi şi
Deodată brusc răsare
Luna plină, magică –i oare ?

Pulsul inimii desenează frecvenţe năucitoare
Atinge piscuri şi adâncimi abisale

În nord, în sud, în est , în vest

Galbenă, sărată, dulce şi stresată
Luna plină râde, iar ei,
ei se luptă în van .

No comments:

Post a Comment